Erata C91:2026 la SR EN ISO 52000-1/NA — Noii factori de conversie energie finală în energie primară

SR EN ISO 52000-1:2017 — „Performanța energetică a clădirilor — Evaluarea de ansamblu a PEC — Partea 1: Cadru general și metode” — este standardul european adoptat la nivel național care stabilește cadrul de calcul al performanței energetice a clădirilor (EPB — Energy Performance of Buildings). Standardul definește lanțul logic: energie utilizată → energie livrată → energie finală → energie primară, plus indicatorii derivati: consumul de energie primară totală, neregenerabilă, emisii de CO₂ și RER (Renewable Energy Ratio) — proporția de energie din surse regenerabile.

Standardul european lasă fiecărui stat să fixeze, prin Anexa Națională (NA), valori-pivot: factorii de conversie din energie finală în energie primară, factorii de emisii CO₂, zone climatice, scenarii de calcul. România a publicat această anexă în 2023 (NA:2023). Toate calculele de performanță energetică din raportul nZEB, auditul energetic și certificatul energetic (CPE) se sprijină pe acești coeficienți — orice modificare a Tabelului A.16 reverberează imediat în rezultatele E_P,total, în clasificarea energetică și în îndeplinirea pragului de 30% surse regenerabile cerut de Mc 001-2022 pentru nZEB.

Erata C91 din aprilie 2026 este o corecție oficială (nu o revizie majoră) prin care ASRO actualizează acești factori — schimbarea este obligatorie de la data publicării pentru toate documentațiile noi.

Conform SR EN ISO 52000-1:2017/NA:2023/C91:2026, Anexa Națională, Tabelul A.16 (a se vedea 7.3.5, 9.5.1, 9.6.2, 9.6.5 și 9.6.6.3) — valori determinate pe baza puterii calorifice inferioare (PCI):

Note tehnice:
^a Valori determinate pe baza puterii calorifice inferioare (PCI). Pentru centrale cu condensare se corectează coeficienții prin raportul PCI/PCS.
^b Deșeuri / biomasă ca produse certificate de origine sustenabilă (PEFC, FSC, SURE, ENplus). Biomasa fără certificare se tratează ca sursă nesustenabilă (1,20).
^c Pentru centralele zonale de cogenerare se țin de factorii de alocare a energiei primare consumate pentru generarea energiei termice și a energiei electrice + randamentele aferente; în final se utilizează f_P,nren și f_P,ren corespunzători combustibilului centralei.
^d Valoarea se aplică doar dacă performanța energetică integrează efectul asupra SEN; energia produsă suplimentar se consideră simultan și energie consumată (caz exemplificat în SR EN ISO 52000-1:2017, dar care nu este preluat în Mc 001 la determinarea RER).

Nota a — PCI vs PCS și corecția pentru condensare

Factorii din tabel sunt calculați pe puterea calorifică inferioară (PCI) — fără a recupera căldura latentă din vaporii de apă rezultați la ardere. La centralele cu condensare (cazane mod recent gaz natural, GPL, motorină) o parte din această căldură latentă se recuperează efectiv. În acest caz, coeficientul din tabel se reduce cu raportul PCI/PCS (PCS = puterea calorifică superioară). Pentru gaz natural, raportul PCI/PCS ≈ 0,90 — adică un cazan în condensare lucrează cu f_P,tot ≈ 0,90 × 1,17 ≈ 1,05. Auditorul trebuie să demonstreze în memoriul tehnic că instalația lucrează efectiv în regim de condensare (temperaturi de tur/retur compatibile).

Nota b — Biomasă certificată vs nesustenabilă

Diferența este uriașă: lemne de foc fără certificare au f_P,tot = 1,20 (componenta regenerabilă = 0), pe când peleții certificați ENplus sau lemne din silvicultură sustenabilă PEFC/FSC au f_P,tot = 1,08 (din care 0,80 regenerabilă). Pentru raportul nZEB, doar componenta regenerabilă contribuie la RER (proporția surselor regenerabile) — fără certificare, biomasa nu contează ca SRE și nu vă ajută la pragul de 30%.

Nota c — Cogenerare la distanță (termoficare)

Termoficarea zonală modernă, prin cogenerare (CET-uri pe gaz cu producție simultană de căldură + electricitate), are f_P,tot = 0,92 — adică sub 1. Motivul: o parte din energia primară a combustibilului centralei este alocată producției de electricitate; căldura livrată e privită ca produs „secundar”. Pentru cazuri reale (centrale locale), se folosesc factorii de alocare specifici + randamentele centralei conform metodologiei standardizate. Valorile coloanei f_P,nren și f_P,ren reflectă combustibilul efectiv al centralei (gaz natural în cazul majorității CET-urilor din România).

Nota d — FV cu autoconsum vs FV exportată în SEN

Aici e nuanța importantă pentru proiectele cu sisteme fotovoltaice:

• FV consumată direct la fața locului → f_P,tot = 1,00 (din care 1,00 regenerabilă) — contribuie integral la RER.
• FV exportată în SEN → f_P,tot = 2,50 (la fel ca electricitatea consumată din SEN) — dar nota d clarifică: se aplică doar dacă raportul integrează „efectul asupra SEN” (energia FV exportată este „creditată” ca echivalent al energiei evitate la generarea SEN). În acest caz, energia FV exportată este contabilizată simultan ca energie produsă suplimentar. Cazul este exemplificat în SR EN ISO 52000-1:2017 dar nu este preluat în Mc 001-2022 la calculul RER. În practică, pentru rapoartele nZEB conform Mc 001-2022, contează doar autoconsumul FV.

Mc 001-2022 — Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor — folosește direct Tabelul A.16 din SR EN ISO 52000-1/NA pentru calculul indicatorilor obligatorii la nZEB:

1. Consumul de energie primară totală (E_P,total):

E_P,total = Σ_i (E_fin,i × f_P,tot,i) [kWh/m²·an]

unde E_fin,i = energia finală consumată din sursa i (gaz, electricitate, lemne etc.) și f_P,tot,i = factorul corespunzător din Tabelul A.16. Trebuie să fie sub limita zonei climatice (de exemplu, pentru locuințe noi în zona III: 110-140 kWh/m²·an conform RTC 4-2022).

2. Consumul de energie primară neregenerabilă (E_P,nren):

E_P,nren = Σ_i (E_fin,i × f_P,nren,i) [kWh/m²·an]

Acest indicator e cel folosit pentru clasificarea energetică A+ → G și pentru pragul nZEB.

3. RER — Proporția surselor regenerabile (cerința de minimum 30% pentru nZEB):

RER = E_P,ren / E_P,total ≥ 0,30

unde E_P,ren = Σ (E_fin,i × f_P,ren,i). Aici se vede de ce biomasa certificată (0,80 ren) și pompa de căldură (1,00 ren pe componenta de energie a mediului) sunt cele mai puternice instrumente pentru atingerea pragului de 30%, în timp ce gazul natural simplu (0,00 ren) nu contribuie deloc.

Exemplu numeric (locuință individuală P+1, 150 m²):

(Valori ilustrative cu rotunjire — pentru calcul exact se folosește software-ul de calcul EPB cu toate corecțiile de zone climatice, punți termice, eficiențe sistem etc.)

Toate documentațiile elaborate de CPE PROIECT SRL începând cu luna mai 2026 — rapoarte nZEB pentru DTAC, audituri energetice (Grad I MDLPA), certificate energetice, studii SRE, consultanță pentru birouri de arhitectură — utilizează valorile actualizate din Tabelul A.16 conform C91:2026.

Sursa oficială folosită: licență ASRO SR EN ISO 52000-1:2017/NA:2023/C91:2026, Ediția 1, factura 149119 din 25.05.2026, eliberată pe denumirea CPE PROIECT SRL. Documentația este disponibilă auditorului pentru consultare la sediul firmei.

În rapoartele nZEB elaborate, în capitolul de metodologie, citez explicit edițiile aplicate ale standardelor + erata C91:2026 — pentru ca verificatorul de cerință energetică Grad E al MDLPA care evaluează documentația să poată trasa fiecare valoare folosită la sursa originală. Acest detaliu de trasabilitate este unul dintre criteriile de validare la depunere și protejează beneficiarul de respingerea documentației.

Auditor energetic responsabil: Ionut Teodorescu, Grad I MDLPA (toate gradele de complexitate: clădiri rezidențiale, terțiare, industriale; reabilitări termice). Despre auditor »

1. Când intră în vigoare oficial pentru proiectele depuse la DTAC?

Erata este aplicabilă de la data publicării în aprilie 2026. Pentru documentațiile nZEB depuse după această dată, autoritatea (Inspectoratul de Stat în Construcții sau primăria emitentă) poate solicita aplicarea valorilor noi. Recomand să fie aplicate în toate proiectele noi pentru a evita respingerile.

2. De ce gaz natural are f_P,tot = 1,17 și nu mai mult?

Factorul 1,17 reflectă pierderile cumulate pe lanțul de aprovizionare (extracție, transport, distribuție) raportate la 1 kWh livrat la cazan. Față de combustibili fosili mai grei (lignit 1,30) sau cu rafinărie suplimentară (motorină 1,23), gazul natural este relativ eficient ca lanț energetic. Diferența față de valoarea „echivalentă” din alte standarde europene se explică prin mixul intern de surse (extracție internă vs import) considerat de România în NA:2023.

3. Cum se justifică termoficarea cu f_P,tot = 0,92, sub 1?

În cogenerare, combustibilul central este alocat simultan producției de electricitate și producției de căldură. Aplicând metoda de alocare standardizată, căldura livrată consumatorului apare cu un factor < 1 — partea „grea" a combustibilului „pleacă" cu energia electrică. Asta face termoficarea modernă (când reală + bine întreținută) competitivă energetic față de cazanele individuale.

4. Care e diferența practică între FV autoconsum (1,00) și FV exportată (2,50)?

FV autoconsumată este 100% energie regenerabilă pură — îți reduce direct E_P,nren și îți crește RER. FV exportată în SEN are aceeași evaluare ca electricitatea normală din SEN — dar pentru rapoartele nZEB conform Mc 001-2022 (care nu integrează „efectul SEN”), doar autoconsumul contează pentru RER. De aceea, dimensionarea optimă a sistemului FV pentru nZEB nu maximizează puterea instalată, ci coincidența producție-consum: bateria, pompa de căldură cu inerție termică în boiler, programarea consumatorilor.

5. Lemne de foc fără certificare 1,20 vs peleți certificați 1,08 — de ce diferența?

Energia regenerabilă „contează” doar dacă sursa este cu adevărat sustenabilă: lemnul tăiat din pădure neregenerată sau din defrișare clandestină nu este surse regenerabilă (regenerarea naturală nu mai are loc). Lemnele de foc fără certificare sunt deci tratate ca surse nesustenabile (componenta regenerabilă = 0). Pentru peleți / brichete cu certificare ENplus sau biomasă din silvicultură PEFC/FSC, sustenabilitatea e demonstrată, deci 80% din factorul total e regenerabil. Practic: cere furnizorului certificatul — fără el, biomasa nu te ajută la nZEB.

6. De unde pot obține erata oficial?

Erata SR EN ISO 52000-1:2017/NA:2023/C91:2026 este disponibilă oficial de la Asociația de Standardizare din România (ASRO) — www.asro.ro — pe bază de achiziție licență (utilizator unic). Conform contractului de licență, este interzisă reproducerea / distribuirea fără acord scris ASRO; valorile pot fi totuși citate în documentații tehnice oficiale (rapoarte nZEB, audituri energetice) cu indicarea sursei.

7. Erata anulează ediții anterioare? Ce e cu Mc 001-2022 vs C91:2026?

C91:2026 este o erată la Anexa Națională NA:2023, nu o revizie majoră. Mc 001-2022 — metodologia obligatorie de calcul al performanței energetice — preia Tabelul A.16 prin trimitere. Practic: în rapoartele nZEB folosiți cea mai recentă variantă a Tabelului A.16 (acum: C91:2026), iar restul metodologiei rămâne conform Mc 001-2022. Vezi articolul Mc 001-2022 vs Mc 001-2006 »

Documentație oficială

• SR EN ISO 52000-1:2017/NA:2023/C91:2026 — Asociația de Standardizare din România (ASRO), www.asro.ro
• Mc 001-2022 — Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor (Ord. MDLPA 1471/2022)
• RTC 4-2022 — Reglementare tehnică ghid implementare nZEB pe etape (Ord. MDLPA 2818/2022)
• Legea 372/2005 (republicată) — Performanța energetică a clădirilor

Articole conexe pe cpeproiect.ro

• Metodologia auditului energetic conform Mc 001-2022
• Mc 001-2022 vs Mc 001-2006 — Ce s-a schimbat
• Cerințele nZEB pentru locuința individuală 2026
• 5 erori frecvente în raportul nZEB
• Pompă de căldură vs gaz vs solar pentru nZEB

Servicii CPE Proiect

• Raport de Conformare nZEB — de la 1.000 lei, în 4-7 zile
• Studiu SRE — Surse Regenerabile de Energie
• Raport de Audit Energetic — Grad I MDLPA

Notă autor: Articolul reflectă conținutul oficial al eratei C91:2026 la SR EN ISO 52000-1/NA:2023, achiziționată cu licență ASRO (factura 149119, 25.05.2026, beneficiar CPE PROIECT SRL). Valorile prezentate sunt cele aplicabile în România începând cu aprilie 2026.